Ecranul

Aveam in proiect sa scriu cate o poezie
Pentru fiecare unghi in care, indirect, ma privesti
Din tablourile fara de cuvant
Ajunse in camera mea
Prin ecranul nesters de ani de neglijenta sociala.

Nu stiu daca pana acum am trait intr-o boala
Sau daca boala e de fapt acest sentiment meschin
Pentru naframa de culori ce a fost crosetata
Din bucati de lumina scapate de o ursitoare
Pe fruntea ta, in prima dimineata.

Nu stiu daca, la modul clasic, imi pasa de tine,
Daca as vrea sa iti adulmec animalic singuratatea,
Sau daca prefer sa stau aici, depanandu-mi nedumerirea,
Lipita cu tampla de tablourile tale
Care ma poarta cu ele in mai multe lumi decat
Am putea impreuna vizita vreodata.

-d-lui Teodor I A
10.02.2013