Poveste de iarna

Te-ai inchis
Si ca o floare de iarna cernind
Respiri
Neatins

Cu privirea plutind
In plasma lichenilor ce beau rasina de brad
Din cetini sfarsite,
Cu arta,
Aluneci

Timid, cu halouri de gand
Hranesti insingurat
Paduri albe de zapada

Nedeslusiri din tine cresc
Cand umbra-ti sovaie ca a unui mesteacan
Cantat la pianul lumilor tale

Din vreascul datinilor,
Supus luminii retrase in reflectii,
Nasti in amurg
Calendare

Perenitati ti-aluneca discret
Printre degetele ce tin
Infinitul

Nedumerit,
Necunoscut si smerit,
Daruiesti zi de zi
Cu credinta
Albastrul

~lui Radu Neagu
19.12.2007